A depinde de altii

O dimineata furtunoasa dupa o noapte aventuroasa:

-se face ca mi-a placut atat de mult acest parc incat n-am reusit sa-l fac intr-o zi precum mi-am imaginat. Greseala a fost ca mi-am lasat toate bagajele jos la intrare (n-am mai vrut sa le car sus pe munte, un urcus de vreo 300m in altitudine) si m-am pierdut in maretia peisajului, m-am ratacit pe carari printre aceste poduri de piatra si m-am trezit ca se intuneca si nu eram decat la jumatatea drumului: adica la locul denumit "Gradina diavolului". Acest loc parea f. promitator si-mi doream f mult sa-l vizitez a doua zi dar ce ne facem? O noapte alba? Cam frig...

Si atuncea iarasi cu mult tupeu m-am dus la camping la paznic si i-am explicat situatia dificila in care ma aflam (bineinteles ca din vina mea) si i-am cerut ajutorul. Asa se face ca mi-a oferit un loc intr-un cort imens in care-si tinea tot felul de catrafuse. Dar adevarul e ca n-as fi putut dormi numai asa si dupa o plimbare prin camping explicandu-le tuturor cat de prostanac sunt, m-am facut cu o patura, o plapuma (cu adevarat a fost mai calduroasa decat sacul meu de dormit) si cateva invitatii la cina, plus cate ceva de-ale gurii...

Si asa se face ca a dormit Mirciulica in Gradina Diavolului din parcul Arches intr-o noapte in care a plouat cateva ore si el era cuibarit sub o plapuma pufoasa la caldurica.

Si bineinteles ca a doua zi dis-de-dimineata am fost primul pe traseul din "Gradina Diavolului", un traseu de vis.