Afara ploua, mai sus le ninge, e frigut si eu ma aflu "parcat" intr-un motel in micutul orasel Vernal din Utah, la poalele muntilor Uinta (care nici nu stiam ca sunt cei mai inalti din acest stat, dar dupa ce m-a prins ninsoarea ieri traversandu-i la peste 2500m, m-am convins). Si inca un fapt ciudat e ca acesti munti cu varfuri la peste 2500m au fost candva sub nivelul oceanului si este un parc "Dinosaur Monument" plin de fosile marine dar si de schelete de dinozauri. Ironic cam ce-mi doresc eu: sa am caldura marii si frumusetea piscurilor alpine.
Ce pot sa zic, intoarcerea la viata "banala" e f. plicticoasa: stai in camera, te uiti la TV, schimbi canalele, te invarti in cerc, mai rontai ceva, te mai foiesti putin, mai pierzi timpul pe Internet si o iei iarasi de la capat. Parca nu-mi gasesc locul, simt nevoia de actiune, sa-mi bata vantul in piept, sa-mi simt picioarele pompand, sa o vad pe Kiki alergand (saracuta si ea sta ingandurata si trista intr-un colt, cel putin am timp sa ma ocup putin de ea).
Dar efectiv nu avea nici un rost sa plec prin ploaia asta rece, mai ales cand de maine se anunta soare si vreme frumoasa. D-abia astept sa plec iarasi la drum!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu