sâmbătă, 28 octombrie 2006
Furtuna
Ce rapid se pot intampla lucrurile cateodata. Cum vine o furtuna din senin!
Vanturi de peste 60km/h in care d-abia d-abia poti sa-ti montezi "casa". Dupa care o rupere de ceruri cu grindina si ploaie in timp ce cortul se indoaie sub puterea vantului nimicitor ce zboara cuiele de ancorare din pamant.
O adevarata dezlantuire a naturii si eu in cort stateam si radeam ca prostul. Adica aproape cu gura pana la urechi, ca nu-mi venea sa cred cat de calm eram. Parca mai calm ca niciodata. Stiam ca facusem tot posibilul si restul nu mai era in mainile mele, ci in voia sortii, lui Dumnezeu, cerurilor!
Parca nu-mi venea sa cred unde ma aflu, la poalele unor munti in Utah, intr-o furtuna.
Afara cerul se lumineaza cu fulgere, se aud traznete, vantul ma ameninta ca ma va zbura cu totul. Totul se intensifica, iar eu devin din ce in ce mai calm, mai linistit, mai resemnat.
Incet, incet dupa o ora totul revine la normal, ploaia dispare, traznetele se aud in departare, vantul se domoleste...
Iar eu continui sa zambesc!
Asa a vrut destinul.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu