Ce zi? Mai rar are omul parte de asa o sambata cum am avut eu pe acest mic arhipelag de 6-7 insulite unite prin dune de nisip (circa 100km lungime) undeva in mijlocul oceanului la circa 140km de Prince Edward Island.
Pacat ca nu pot posta cateva fotografii, dar va pot spune ca a fost o placere sa ma trezesc la ora 6AM cu zumzetul oceanului sub geamul de la hostelul la care stateam si pe urma sa ma urc pe bicicleta neincarcata cu bagaje si sa zbor ca vantul de pe o insulita pe alta.
Am trecut prin mici sate pescaresti, am trecut pe langa nenumarate faruri pe maluri inalte si rosiatice, mici porturi pitite care mai de care, un traseu de biciclete de munte de vis chiar pe malul oceanului, fara trafic (da, sunt masini pe insula din pacate si chiar destul de multe pt numai 13000 de locuitori) printre brazi, jepi si malul Atlanticului (stiu ca ma repet dar efectiv e greu de pus in cuvinte acea senzatie si in plus nu pot posta nici imagini inca). Parca tot ce vazusem pana acuma, toate marea si chiar si muntisorii se intalneau aicea la o scara mult mai accesibila unui ciclist. Spre seara am avut peripetii ca am traversat un mic paraias pe bicicleta ca n-aveam chef sa-mi dau jos pantofii si am reusit!!! Pe urma au urmat niste vanturi adevarate uragane cred ca erau minim 80km/h si culmea cu valatuci de ceata, dar daca au iesit ceva poze cred ca vor fi chiar reusite iar eu mergeam sontac sontac pe niste plaiuri mioritice parca eram la munte in Romania, numai ca aveam si Atlanticul la orizont. Si culmea a fost ca imediat ce am ajuns inapoi la hostel si mi-am gatit o pasta pe cinste (am mancat toate 4 portii) a inceput sa le toarne o ploaie afara, v-am zis parca ma ajuta soarta cateodata, am uitat deja de cate ori am scapat la mustata de ploaie si alte belele.
Orisicum vizita pe insule a meritat cele 10 ore si 3zile pierdute cu traversatul cu vaporul si m-am simtit minunat, a fost oarecum ca si o mini-vacanta in vacanta daca exista asa ceva.
Salutari,
Mircea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu