-inca o zi din acelea care-ti testeaza stofa caracterului si se pare ca am o piele a dracului de buna pe mine ca nu m-am dat batut nici de data aceasta. A inceput cu o ploaie din aceea interminabila, cand se scurgeau cerurile pe pamant, dar eu optimist nevoie mare, eram in sandale (cea mai placuta incaltaminte cand e sa fii ud la picioare), in pantaloni de ploaie rulati peste genuchi, in tricou si cu nelipsitii mei ochelarii de soare care fac ca viata sa apara mai insorita decat realitatea. E si asa am dat nas-in-nas cu Trecatoarea Haast, care chiar daca are numai vreo 564m nu trebuie sub-estimata pentru ca pana in momentul de fata nu am avut parte de 2km mai abrupti ca astia, am crezut ca efectiv imi sare inima din piept, pentru prima oara a trebuit sa fac 2 pauze ca vedeam rosu in fata ochilor (si nu nu de la ochelarii de soare). Norocul meu ca nu a tinut-o in ritmul acesta infernal decat vreo 2km, ca altfel nu ma vedeam bine.
Dar si gustul triumfului cand am ajuns in varf si simteam fiecare fibra din mine tremurand inca. Pe urma a mai urmat un dus rece, ca la coborare ploua de 10 ori mai tare decat la urcus, e legea ciclismului prin ploaie: urcam cu 4km/h (stiu ceva ridicol, mergi mai repede pe jos, dar nu puteam sa dau mai mult din mine) si coboram cu 50km/h si deci si intensitatea ploii devine direct proportionala. Ca sa va faceti o idee inchipuieti-va ca mergi cu bicicleta si te uda unul cu furtunul, sau ca treci printr-o spalatorie de masini automata: te biciuieste, te pisca la ochi (de aceea ochelarii), te mai improasca si masinile si asta nu asa un minut-doua ci cu orele.
Asa fleasca am ajuns la Makarora unde din fericirea am gasit un hostel si fara sa ma gandesc de doua ori, m-am cazat imediat ca la urma urmei nu mai am nimic de dovedit si cateodata trebuie sa inveti sa spui: „Indeajuns!” ca nu sunt platit ca la o cursa profesionista. Si aicea aveam sa aflu ca azi au avut un avertisment pentru averse de ploaie severe si nu exagerez sa va spun ca inca le ploua bine (deci de cel putin 7ore cand scriu randurile acestea).
V-am spus ca o s-o invat pe Kiki sa inoate si le inoata nu gluma!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu