Ce inseamna a fi biciclist de lunga distanta?

Am stat si m-am gandit bine, oare de ce merge lumea incarcata cu bicicleta?

-oare sa fie nevoia aceea de a infrunta ori soarele prea fierbinte, ori frigul paralizant, ori vanturile care te derama, ori dealurile si muntii care musca din tine?

-sau poate este o placere aparte sa simti cum se prelinge sudoarea din tine, cand simti sarea aceea pe buze, sau acel amestec odorific si de necuratat de transpiratie-sare-ecran solar-spray de insecte care si sa-l smirgheluiesti si nu te simti curat.

-sau poate este ceva deosebit sa te retragi seara obosit dupa o zi indelungata in cort, de unul singur, flamand si ostenit sa-ti odihnesti oasele culcat pe jos, pe pietris, pe un teren denivelat. De fapt, nici macar singur, ci insotit adesea de sute si sute de insecte (ori tantari, ori muste, musculite) care toate nu-si doresc altceva decat sa se hraneasca cu sangele tau.

-sau poate e ceva inedit sa te ploua, cand ba ti-e cald, ba ti-e frig si toate sunt fleasca pe tine si prin bagaje, masinile te improasca cu apa, apa ti se aduna in adidasi, cortul ti-e imbibat in apa care incepe sa patrunde pe peste tot.

-sau cand imbacsit si mirositor, iti doresti un dus din toata inima si nu ai parte nici macar de un rau/lac (care de cele mai multe ori sunt un lux f. binevenit, ca sa nu mai zic de apa calda/cada etc.) si te multumesti doar sa te stergi cu o mana de servetele imbibate in alcool.

-hmm, sau poate e mancarea aceea insipida de cele mai multe ori, aceasi paine, aceasi bucata de branza, acelasi salam si gem, cand intrebarea consta daca mai ai energia la sfarsitul zilei sa mai gatesi o pasta insipida, sau e mai usor sa pui ceva pe paine ca sa amagesti stomacul acolo si sa te culci cat mai repede ca si-asa e greu sa adormi ca ba e prea cald, ba e prea frig, ba simti pietrele in coasta prin salteaua subtire.

-eh, ca era sa uit ca dormind in salbaticie, prin balariile de la marginea drumului, mai trebuie sa te gandesti si la sursa de apa care nu rareori este un parau/rau/balta in care nu prea ai incredere ceea ce inseamna ca trebuie sa o fierbi/filtrezi. Si cum am renuntat la filtru ca era prea greu, atuncea inseamna ca trebuie fiarta si zis-si-facut, numai ca daca iesi afara din cort te mananca jivinele de viu, asa ca pornesti cu grija sobita in cort avand grija sa fie cat mai stabila, ventilatie buna (ca nu te joci cu monoxidul de carbon) si pe urma faci sauna pana fierbe apa. Si ce gust are, depinde de unde-ai cules-o dar mai bine adauga un pliculet de ceai ca sa-i schimbe gustul.

Eh si dupa toate acestea, o reala imagine a ciclismului de lunga distanta, ramane totusi intrebarea de ce?

Nu cred ca pot raspunde la aceasta intrebare, raspunsul trebuie trait, e o experienta foarte aparte, foarte „primara", e o intoarcere la origini, la esenta unei vieti simple in care esti doar tu si natura si nu depinzi decat de tine. Esti in control si orice decizie poate avea si urmari nefaste, dar simti cu adevarat ca traiesti fiecare clipa. Mai mult nu stiu sa spun, doar ca nu as inlocui-o cu nimic altceva. Usor, nu! Unic, da!