luni, 8 ianuarie 2007

Prin desertul Atacama

-asa se faca ca proaspeti treziti in anul nou (da, de unde! Ca eram inca ametiti dupa petrecerea de anul nou, vina sampaniei de ananas) ne-a trecut prin cap ideea breaza sa mergem putin cu bicicletele prin jur (da, admit ca n-a fost cea mai stralucita ideea a anului, dar e doar inceputul :). S-apoi vai de capul nostru ca ne-am gatit!


Era caldura uscata si torida din mijlocul desertului Atacama si la cele nemiloase 30g+ ne-am parlit bine cu tot cu palaria pe ochi si cu protectia solara etc. etc. In plus si peisajul era destul de iesit din comun, oarecum lunar (dealtfel in apropiere chiar se numea Valle de la Luna) arid si sterp prin albia acestui rau care ne-a oferit singurul moment de racoare cand nemairezistand la caldura m-am aruncat sa ma racoresc. Si hop! M-a prins de fund un pirana! Sa-l fi vazut pe eroul dumneavastra sarind intr-un picior cu un pirana de fund, care nu-i dadea drumul nicidecum. Si deci in loc sa merg cu la pescuit, m-a pescuit el pe mine! Eu urlam, el ranjea printre dintii lui mari si urati si Mirela radea in hohote la tot acest spectacol grotesc. Hey, glumesc nu exista pirana pe aicea, vroiam doar sa vad daca mai dati atentie, sau cititi printre randuri. :-) Asa ca ne-am intors inapoi la hotel intr-un stadiu intre parliti si racoriti, dar mai mult parliti si ne-am racorit cu un dus si ceva batidoes (milkshakes) si felii de ananas, ca sa uitam putin de nemilosul desert Atacama.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Hey, ce mai faceti.

Iar am incercat sa "postez" ceva si mi-a disparut, asa ca incerc din nou. Daca apare de doua ori... tough!

Ha, ha, no piranhas! Dar dupa "flamingo-urile de pe lacul de sare, suntem dispusi sa credem mai orice... chiar si ca ati intalnit "martieni"... Am fi numai curiosi sa stim cum arata.

Happy New Year, and don't let the piranhas bite!