miercuri, 24 ianuarie 2007

Din provincia de la Ultima Esperanza

-si astfel s-a incheiat si calatoria cu bicicletele pe care le-am abandonat in Puerto Montt de unde am zburat si mai in sud la Punta Arenas in sudul Patagoniei, Provincia de la Ultima Esperanza

-iata-ne ajunsi si in lumea sudica sub paralela 53g, o lume austera, australa si aparte. Aicea soarele apune la ora 10PM si se intuneca d-abia pe la 11PM. Am un sentiment ciudat ca ma aflu oarecum la capatul lumii aicea in Patagonia (adica locul celor cu picioare mari, asa a denumit-o Magellan cand a vazut urmele indienilor bastinasi in noroi Que patagon!).

Nu este un loc unde sa traiesti usor (vant, frig, pustiul din pampas, munti, ghetari si iara frig si vant), dar are oarecum un gust aparte, o nuanta inedita de salbaticie, un sentiment de capatul lumii. Aicea esti mai aproape de Polul Sud decat de capitalele Buenos Aires sau Santiago si asta spune mult.

Niciun comentariu: