miercuri, 21 februarie 2007

Santiago

-Santiago e un oras care te copleseste (6 milioane de persoane), vibrant (rasuna de la zgomotul neincetat al masinilor si autobuzelor si foieste cu oameni), care imbina armonios o arhitectura in stil colonial cu cerintele vietii moderne. Am ramas impresionat de multimea de oameni de pe trotuarele din centru, de jocul de lumini al unei splendide fantani arteziene, de privelistile ce se deschideau din varfurile celor cateva dealuri din imprejmuire (de la Virgen Maria si Santa Lucia) in care indiferent in ce directie priveai orasul parea sa se intinda la nesfarsit, disparand incet la orizontul pierdut de nori de poluare (este oarecum inchis intre munti si este astfel destul de greu pt. fumul de esapament sa scape).


In Plaza de Armas am admirat pulsul vietii de pe o terasa, linistea din incinta marei Catedrale contrastand cu predicile urlate de profetii ambulanti dinafara, am privit jucatorii de sah concentrati asupra tablei in umbra unui foisor, ne-am amuzat de multimea ce se inghesuia in jurul artistilor, scamatorilor, comicilor de strada. Intr-un mod aparte, Santiago fascineaza prin diversitate, prin faptul ca ofera atat de multe experiente concentrate intr-un singur loc, aici este inima tarii ce pompeaza viata neincetat pe toate arterele din Chile.


Astfel Santiago are acele ingrediente necesare oricarui oras grandios: insufla o energie aparte si are un trecut, o poveste de derapanat pentru cine stie si are timp sa o asculte.

Niciun comentariu: