vineri, 22 septembrie 2006

Spre Mt. Hood 3429m



Noaptea ploua si e frig. Termometrul coboara sub 5 grade Celsius. Am trecut de localitatea Zig Zag si precum numele, drumul ingust urca in zig-zag spre ceruri, prin padure deasa si o ploaie si mai deasa. Am gasit un camping abandonat (inchis ca s-a terminat sezonul). Pun de mancare in timp ce frigul imi patrunde in oase. Termin totul exact cand incepe iarasi ploaia. E ciudat sa fi singur intr-un camping imens, dar cel putin am masa si un WC amarat. Intru in cort si d-abia in sacul meu de dormit incep sa ma mai incalzesc putin.

Dimineata e atat de frig ca nici nu-ti mai vine sa iesi din cort. Pune cate haine poti pe tine, caciula, manusi si iesi afara unde cel putin nu mai ploua. E 7 dimineata. Strang totul si pornesc la drum. Mainile le simt inghetate dar se anunta o zi cu soare. Nu s-ar zice dupa cat de frig e (inca sub 10gC la ora 9AM).

Urc, drumul urca pe o panta f. abrupta. Ma incalzesc si incep sa-mi dau jos din haine. E totusi ciudat pentru ca padurea e atat de deasa ca efectiv e aproape intuneric. Se ridica un abur gros de pe sosea, "soarele si caldura" incearca cu greu sa topeasca frigul si sa evapore ploaia de azi-noapte.

Urc in continuu, drumul atat de ingust ca in unele locuri nu este mai lat de o banda (3m), simt cum incep sa transpir din greu. Cel putin m-am incalzit in sfarsit. Continui in ritmul acesta fanatic pentru cel putin o ora in care nu fac mai mult de 7km. N-a trecut pe langa mine decat o singura masina in tot acest timp. E pustiu pe aici. In plus nu sunt convins ca sunt pe drumul cel bun ca n-am o harta prea detaliata. Oh well, o sa ajung undeva, chiar daca va fi in ceruri.

La un moment dat iau o curba si mi se deschide in fata un spectacol cutremurator. Mt. HOOD un vulcan extinct la 3429m. Colturos, fioros si imbracat in zapada, scaldat in lumina soarelui pe un fundal de cer albastru infinit. Raman efectiv incremenit de atata frumusete!

Toata durerea, frigul si incertitudinea locului in care ma aflu, dispar in zarea albastra. Nimic nu mai conteaza decat acest tablou pe care incerc sa-l cuprind in intregime in inima mea.

Multumesc destinului pentru inca o zi de neuitat!

Niciun comentariu: