Neo ecaping the Matrix: mai in gluma asa

M-am luptat cu traficul, cu ploaia, cu zapada, cu muntii si am iesit biruitor! Dar n-am scapat si in Portland m-au prin americanii, m-au legat fedeles si mi-au tras-o. Mai ceva ca in Iraq. M-au "botezat" domne, m-au introdus in societatea lor! Adica m-au tuns zero, chilug domnule nu altceva, parca sunt ocnas acuma!

Well, adevarul e altul, aveam nevoie de o noua "coafura" ca cea veche de vreo 2 luni arata cam jerpelita si precum tipul la care stateam in Portland avea un aparat de tuns cu o singura optiune: adica ZERO, m-am tuns zero tovarasi ce sa mai atata tevatura.

Am renuntat la toate posesiile materiale, am renuntat la viata de "stalp" (eu eram cam bata, orisicum :) al societatii muncitoare, m-am departat fizic de toti cei dragi si acum am renuntat si la ultimul lucru: la mandria si aspectul fizic (nu ca aveam cu ce sa ma mandresc orisicum, dar aveam coama macar, ce e leul fara coama?). Efectiv am renuntat la lucrurile lumesti si am pornit pe "drumul gresit" al pribegiei in cautarea adevarului absolut (nu credeti si voi fiecare cuvant chiar acuma, dar caut si eu o scuze m-am redus la 0, nu c-am fost vreodata aproape de 1!).

Pt. cei care au vazut filmul "The Matrix" am ajuns ca Neo care a scapat din societatea creata de sistem pentru o lume ideala si m-am afundat adanc in abisurile lumii adevarate. THE MATRIX UNPLUGGED!

Si poveste lui Gandhi despre frizer si discriminare: Umilinta domnilor, esenta vietii sa accepti ceea ce nu poti schimba si sa fi umil! (precum zicea tot Gandhi: "Traieste simplu pt. ca altii simplu sa traiasca.")

"M-am dus într-o zi la Pretoria la un frizer englez. Acesta a refuzat să mă tundă. Am fost profund jignit, dar mi-am cumpărat mai apoi imediat o foarfecă şi mi-am tăiat singur părul în faţa oglinzii. Am reuşit mai mult sau mai puţin să îmi scurtez părul din faţă, în ceea ce priveşte ceafa, a fost un dezastru. Prietenii de la tribunal s-au tăvălit de râs. "Ce s-a întâmplat cu părul dumneavoastră, Gandhi? Vi l-au mâncat şoarecii?" "Nu. Frizerul alb n-a vrut să se coboare într-atât încât să-mi atingă părul negru", le-am zis. De aceea am preferat să mă tund singur, indiferent cât de puţin m-aş pricepe." Acest răspuns nu i-a surprins pe prietenii mei. Nu se putea imputa nimic frizerului pentru că refuzase să mă tundă. El şi-ar fi pierdut clienţii dacă ar fi servit vreo persoană de culoare. Noi (indienii) nu le permiteam frizerilor noştri să-şi servească fraţii intangibili. Am plătit preţul pentru această atitudine în Africa de Sud - şi nu numai odată, ci adeseori, iar convingerea că acest lucru era o pedeapsă pentru proprile noastre păcate m-a împiedicat să mă enervez. "