Intrarea in rai:
-pentru prima oara de cand am intrat in Alberta si in munti pot spune ca am simtit cu adevarat linistea si calmul pe care mi-l doream. Sus pe varf, la peste 2300m, pierdut pe un platou, departe de lumea dezlantuita, de turisti, de zgomot, de masini m-am simtit in sfarsit in largul meu. In aceasta catedrala de piatra, inconjurat de varfuri de peste 3000m acoperite de zapada, ploaia se transforma in zapada, vantul suiera printre stanci si flora alpina, umezeala din aer crea un curcubeu feeric incadrand totul intr-un tablou de neuitat. In orice directie priveai alte varfuri strapungeau norii, alte lanturi muntoase se deschideau spre ceruri, parca intrasem in rai. Efectiv nu-mi venea sa ma mai intorc la haosul lumii de dedesubt si sa raman sus sa inspir aerul acela rece si curat, inmiresmat de pajisti alpine cu micute flori multicolore. Alas, dupa cateva ore de ratacit prin munti, a trebuit sa ne intoarcem iarasi la circul uman de la telecabina (o coada nesfarsita, copii plangand, lumea pierzandu-si rabdarea, presiunea crescanda sau circul de la camping-ul imens si plin, de peste 700 de locuri, care efectiv eclipsa populatia locala a oraselului Jasper (5000 iarna si 25000 vara datorita turistilor).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu