Yeah, right! Nu ce credeti, dar va asigur ca inca ploua numai ca acum m-am cazat si eu ca oamenii normali la un pension (Bed&Breakfast) si am facut o baie pe cinste, am Internet, am mancat bine, ce sa mai boier...
Intamplare hazlie:
Inca o placere diabolica a eroului dumneavastra este de a se lupta cu escadrilele inamice de tantari care imi ataca buncarul meu in fiecare seara fara gres. Partea geniala e ca inginerul care a proiectat acest buncar (adica cort) mi-a acordat placerea nebuna de a pune drept usa o panza fina cu gaurele prin care chipurile circula aerul sa duca condensul noaptea (aiurea in rolul acesta nu functioneaza ca dupa o noapte "incinsa" ma trezesc cu tot condesul pe ochi). In schimb aceasta panza a devenit atractia generala pt. ca atunci cand escadrilele de tantari si alte jivine precum divizia grea cu armura (adica gandaci de tot felul) sau cataratorii de munte (paienjenii) ma "miros" atuncea se declanseaza razboiul. Da, va zic sincer, in fiecare seara am razboi si, ca un cavaler adevarat, incep prin a nimici cu imensa satisfactie trupele inamice, care zapacite si debusolate nu pot pricepe cum de nu pot da de mine, in timp ce eu inarmat pana in dinti, in spatele unui asa de impenetrabil zid de aparare (ca linia Marginot a francezilor in WWII) rad sardonic si macelaresc fara mila.
Din pacate totul se echivaleaza oarecum cand trebuie sa ies din buncarul meu pt. nevoi domestice si atunci sa vezi tu doamne cum se razbuna si ei pe mine: un adevarat razboi de atritie in tot sensul cuvantului, chiar daca ei sunt mici, sunt f. numerosi deci tipic castigi cateva, pierzi altele, totul intr-un balans etern!
Dar pe urma nu intru eu iarasi in cort (pardon, buncar) si mai scapa cate un inamic sau doi inauntru si dupa ce inchid zidul de aparare ma desfat prin agonia inamicului care se vede inconjurat fara scapare, gata de a fi strivit de prosopul meu de batalie (adica pardon, sabia mea atotnimicitoare). Crud stiu, dar ajuta dpdv moral, credeti-ma!
Moralul povestii: oh ce atata moral, fa haz de necaz ca altfel face necazul haz de tine. De luat aminte.
3 comentarii:
OK, vad ca ai simtul umorului in situatii dificile, ceea ce ajuta mult. Si chiar asa, multi te-ar crede Don Q. cand le spui in ce scop calatoresti!
Ma impresioneaza site-ul asta, aranjat bine, si vad ca ai facut deja poze. Pozele o sa ramana pe site, sau le scoti curand? Poate e mai bine sa le scot si sa le pun intr-un folder. O sa fac un efort sa pictez din ele daca pot. Sa vedem ce se poate.
Mda, o sa fie si zile mai cu nori (literalmente si figurativ), dar asta este de asteptat.
Drum bun. Pe mai tarziu!
Gabriel
Lupta dreapta sa ne luptam... Nu stiu cum faci cu bagatul in pamant pina la glezne,brau si gat, pt finalul cu palosul...
Foarte frumoase pozele. Cum o sa codifici fisierele ? cronologic probabil, sau deja sunt 'botezate'.
Am mutat steguletul la Gananoqui.
Mircea aka Don Quixote:
site-ul si pozele vor ramane neatinse deci nu va faceti griji, iar cu palosulul, cu zmeii si cu morile de vant devin din ce in ce mai indemanatic la lupta :)
Altfel cu fisierele am sa mai vad cand ma intorc ca sunt in ordine cronologica pe aparatul foto, dar pe Internet o mai vedea eu.
Salutari si trebuie sa o tai ca e vreme frumoasa :)
Trimiteți un comentariu