D`ou viens tu? Ou est-ce que tu va?

Salutari din Victoriaville, Quebec (la cam 100km sud de Quebec City unde vreau sa ajung maine). Am trecut cu bine de 1000 de km si de acuma ma consider om cu experienta.

Totusi vreau sa pun in context si faptul ca nu tot timpul lucrurile sunt roze, ca sa nu va inchipuiti totusi ca aceasta calatorie e precum o plimbare prin parc. Este mai usor comparabila cu un tur al Frantei cum il fac profesionistii, in fiecare zi e munca, dar totul se balanseaza intr-un final ca sunt si realizari pe masura.

Deci puse in perspectiva:

Partea negativa:
- vreamea incerta, rece, f. ploiasa in ultima vreme, vanturi puternice uneori
- conditia drumurilor de la f. prost pavate la nepavate pana la punctul ca sunt aproape impenetrabile, de multe ori am fost nevoit sa ma dau jos si sa imping bicicleta (lucru pe care niciodata nu o faceam), sau sa o mai trec peste un trunchi de copac etc.
-probleme tehnice cu echipamentul cortul are o gaura in acoperis, salteaua gonflabila s-a spart trebuie s-o peticesc
-incertitudinea de a gasi cazare, ieri cautam un camping care exista in ghid dar nu l-am gasit in realitate si mort de oboseala dupa 120km am dormit intr-o padurice langa terenul de baseball aproape cand se intuneca, e un efort f. dur psihic sa stii ca se intuneca si n-ai gasit unde sa dormi, si tie foame si esti obosit la sfarsitul zilei
-probleme fizice precum diverse dureri care tot apar si dispar, asta mai mult la inceput sa ajustezi toate, ca acuma s-au cam dus
-insecte
-n-am mancat o mancare gatita de 2saptamani, numai de chestii luate de la supermarket, care chiar daca sunt bune ti se cam face lehamite dupa o vreme. Cred ca o sa incep sa mai cumpar si cate o pizza sau sa mai intru prin restaurante, ceva care de obicei nu faceam, sau poate ar trebui sa nu mai fiu asa lenes si sa incep sa-mi gatesc ca am tot ce-mi trebuie numai ca de obicei seara sunt atat de obosit ca e mai usor sa incropesti ceva legume, fructe si salamuri cu branza si cu paine decat sa stau sa gatesc, dar sa vedem sunt inca in perioada de experimentare.
-singuratea de a nu vorbi cu nimeni mai multe de cateva vorbe pe zi (The loneliness of the long distance biker)
-lipsa de prieteni, de familie, de un acoperis, de o zi in care sa nu faci nimic...
Cam atata deocamdata prin ce-am trecut, oricum este o experienta nemaipomenita si invat enorm cu fiecare zi ce trece, mai mult despre mine dar si despre locurile pe unde trec.

Partea pozitiva:
-asta sper sa reiasa din restul jurnalului ca sunt si multe satisfactii dar nu vin gratis, deci n-o sa insist pe partea aceasta

Nu vreau sa va las pe un gust amar, vroiam doar sa pun totul in perspectiva, sunt extrem de mandru de mine si de hotarat sa continui, vroiam doar sa zic ca lucrurile nu sunt complet roze tot timpul dar realizez cat de bine trec mental, fizic si psihic peste toate acestea cand de multe ori simti ca vor sa te doboare. Deja ma simt mult mai puternic din toate punctele de vedere de cand am plecat.

Numai bine si tot inainte si acuma ma simt mai bine ca am spus tot adevarul ca sa nu-si faca lumea iluzii, ca una e sa visezi si alta e realitatea, dar eu sunt ferm decis sa-mi fac visul realitate, bineinteles la un mod cat mai acceptabil ca asta nu inseamna ca voi dormi in padure prin gropi toata ziua, dar si asta e o experienta la randul ei. :)

Mircea