Asta-mi place ca efectiv nu sti cum va evolua o zi si ca dupa fiecare colt poate fi o surpriza placuta sau una neplacuta. Deci precum spuneam, ziua a inceput cu o ploaie tapana, dar pe urma lucrurile au inceput sa intre intr-un ritm normal. Vremea s-a indreptat, am luat un pranz cu paine calda proaspat scoasa din cuptor (mai buna decat oricare am facut eu vreodata) cu niste salam de tara adevarat, asa ca m-am cinstit temeinic, dupa care si ritmul pe bicicleta a crescut proportional.
Pe urma am ajuns in Picton unde am reusit sa scriu la toti cateva randuri sau prin acest jurnal si dintr-o data am simtit o mare usurare si un sens de fericire launtrica ca am atatea suflete carora le pasa de mine si care chiar daca nu sunt aproape fizic ii simt aproape spiritual. Va multumesc tuturor si sunteti cu totii in gandurile mele.
O intamplare hazlie sa vedeti cu ce ma lupt eu:
Mircea, eroul dumneavastra, vrea sa faca dus dupa o zi de goana asa ca se duce frumos pe malul lacului Ontario(neavand alta optiune ca e cu cortul), se dezbraca la chiloti si ...
Intra cu picioarele in apa!
Vai si amar! Mircea sare din apa ca si ars cand vede cat de rece e apa! Vantul sufla, apa vuieste, Mircea se topeste de frig, asa ca tremurand ca un amarat, eroul nostru se imbraca in timp record cu dintii clantanind de frig si se decide ca poate e mai usor sa se stearga cu un prosop ud in cort ca si in notpile precedente.
Lectia invatata: daca temperatura e sub 10gC cu efectul vantului (si e in luna mai), e mai bine sa nu faci pe grozavul ca pe urma trebuie sa alergi ca disperatul ca sa te incalzesti, adica o cura zdravana de 100 de abdomene + 30 de flotari! De luat aminte...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu