Across Infinity: iunie 2007

marți, 26 iunie 2007

Nu plange

"Nu plânge pentru că s-a terminat, zâmbeşte pentru că s-a petrecut."

~Gabriel Garcia Marquez

-aceasta este deasemenea o lume plina de mirodenii, o explozie de culori vii, o lume asurzitoare in care linistea nu exista, o lume incerta dpdv politic unde citind ziarul mai afli de inca o mica revolta maoista, de inca un asasinat politic, de inca o demonstratie incheiata cu arestari sau inecata in sange (desi nu chiar vizibile pe strazi, totusi o realitate)

-aceasta este o lume plina de gunoaie, o lume ce miroase a excrement, o lume cu sobolani morti pe strada, o lume care rasuna neincetat de la claxoane de masini si motociclisti, o lume cu un aer poluat si cladiri delapidate si totusi...

-si totusi nu este o lume urata, este o lume captivanta, o lume care nu doarme, o lume in perpetua miscare, care se transforma continuu...

Cartierul Thamel din Kathmandu

Namaste din Kathmandu

Namaste din Kathmandu, Nepal

- o lume complet diferita de cea anterioara. O lume neslefuita si plina!

-aici fiecare spatiu liber are tendinta de a fi ocupat in milisecunde, orice vid este fara de gres "umplut" de cate un pieton, de catre un rickshaw (o tricicleta), sau de cate un motociclist
nervos care claxoneaza asurzitor in timp ce face un slalom ametitor printr-o mare de oameni

-aceasta este o lume plina de tarabe si magazine cu tot felul de produse si cu vanzatori insistenti care la tot pasul te imbie sa intrii in magazine, ca doar doar vei cumpara ceva:

-"Namaste! Hello, sir! What country are you from? Please have come a look!" Cel putin majoritatea par sa vorbeasca engleza, dar devine foarte agasant dupa o vreme.

Adio Tibet, bun venit in Nepal si serpasii

Urcatul pantelor vietii

"Am învăţat că toată lumea vrea să trăiască pe vârful unui munte, fără să ştie că adevărata fericire este în felul în care urci pantele abrupte spre vârf."

~Gabriel Garcia Marquez

Zhangmu si camioanele decorate (temple pe roti)

Esti lumea toata

"Poate că pentru lume eşti doar o singură persoană, dar pentru o persoană eşti întreaga lume."
Gabriel Garcia Marquez

Spinarea Himalayei

Un drum apocaliptic peste Himalaya

-nu cred ca am sa pot uita vreodata drumul acesta apocaliptic din Shigatse spre Zhangmu la granita cu Nepalul. Am plecat la ora 1PM si am ajuns cam pe la ora 2AM! Un traseu de circa 475km care traversa trecatori la peste 5200m si sate ingropate in timp si praf. Din colbul vremii apareau chipuri arse de soare, oameni simpli care duc o existenta precara intr-o lume ostila. Pe alocuri vedeai yacii singuratici sau turme de capre si oi indrumate dibaci de cate un pastor. Casele pareau ca niste forturi antice cu flamuri din stegulete inscrise cu rugaciuni fluturand in vant pe acoperisuri. In jurul satelor terenurile agricole continuu amenintate de furtunile de praf, erau irigate cu santuri trase de la rau si arate cu yaci inhamati la pluguri de lemn. O lume atat de arida si innecata in praf si totusi locuita...

-la un moment dat dupa Shegar, ne-a aparut in fata piramida invelita in zapada a Everestului. Parca strapungea cerul cu varful lui inconjurat de nori. Pluteam pe un drum serpuit de-a lungul spinarii Masivului Himalaya si dintr-o data ne simteam atat de mici, atat de „umbriti” de lumea gigantica inconjuratoare.

-dupa ce s-a innoptat am intrat in cu totul alta lume. Jeepul chinezesc se scutura din toate incheiturile pe drumul plin de bolovani si hartoape care cobora vertiginos din creierii muntilor de la 5000m la numai 2300m. Prapastii adanci capatau forme fioroase, amenintand parca sa ne inghita in strafundul lor. Dintr-o data vegetatia a devenit luxurianta, apele curgeau in cascade de pe peretii de stanca sub care fusese sapat drumul. Nu e de mirare ca din cand in cand se mai pravalea cate un bolovan urias in mijlocul drumului. Toate masinile purtau stegulete cu rugaciuni ca pe aicea trecerea nu le era garantata (pe la 12noaptea, sub lumina lunii, ne-am vazut opriti in inima muntilor deoarece fusese un accident sau ceva blocase drumul).

-cand am ajuns la Zhangmu, parca eram in orasul apocaliptic de dupa sfarsitul lumii. Drumul era aliniant cu camioane exotic decorate de-o parte si de alta sub care mai dormeau si soferii. In lumina palida, totul parea sters: oamenii, cladirile derapanate, gunoaiele, molozul. Cu adevarat un oras de frontiera, la frontiera dintre real si ireal, la marginea apocalipsului.

-pacat ca nu am putut trai locurile acestea beatifice din perspectiva „inceata” a bicicletei, dar sincer sa fiu nu stiu daca am fi fost in stare. Din perspectiva masinii toate aceste locuri devin putin distorsionate, dar nicidecum uitate...

La umbra gigantilor in Himalaya

20000km pe biciclete impreuna in Tibet

-in apropierea orasului Shigatse aveam sa sarbatorim amandoi ultimele doua "miare" in Tibet: eu 17000km pe bicicleta, iar Mirela 3000km. Deci impreuna am parcurs jumatate din circumferinta acestei mari planete in decursul unui an plin de aventuri, de intelesuri, de intalniri...

N-a fost usor dar destinul ne-a ocrotit si in acesti 20000km am invatat cu mult mai multe decat cu km parcursi cu oricare alte mijloace de transport.

Traiam sentimentul ciudat ca totul se incheie aici pe platoul Tibetului. De acum calatoria cu bicicleta s-a sfarsit ca va trebui sa ne indreptam spre New Delhi in India (prin Nepal) spre a culmina calatoria in Romania.

A fost cu mult prea frumos. Incercam s-a inspir adanc aerul proaspat. Incercam sa nu uit niciodata!