-tocmai dadusem o cotitura profetica si intrasem pe un drum idilic si linistit cand dintr-o data ne-au atacat dracii. Nu glumesc si nu mi s-a infierbantat mintea de aventurier, dar dintr-o data, dintr-un sant, de la scaldat, in pielea goala au sarit pe noi un alai de copii blocandu-ne calea si cersind „Money! Money!” In timp ce incercam sa-i dau bice lui Kiki sa ma scape de acesti „mici diavoli”, au disparut cu totii dar si cu 2 din sticlele noastre de apa care erau atarnate in spate. Pana am observat asta era cu mult prea tarziu, dar a lasat intr-adevar un gust amar.
La ce se reduce genorizitatea noastra? La autocarele sau masinile de turisti care le arunca acestor copii bonboane si bani? Nu, din pacate asta creaza monstrii si nu face decat sa adanceasca si mai mult abisul dintre noi si ei. Prin ai trata drept animale nu te apropii de oameni! Poate daca ar fi incercat ca si noi sa fie mai umani, sa le aratam ca si noi suntem oameni in carne si oase ca si ei, sa ne oprim sa ne jucam cu ei, sa-i tinem de mana si sa radem impreuna, poate atuncea am fi cu adevarat generosi. Nu suntem la gradina zoologica oameni buni, dar uneori repercursiunile turismului pot fi foarte nefaste cand nu ne gandim ce facem...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu