Quebec: Gaspe Peninsula

La inceputul lunii august am petrecut o saptamana de vis alaturi de Florin si Leana pe malul oceanului in Gaspe Peninsula

Un weekend contemplativ

Weekendul acesta ne-am ascuns intr-un ashram in Quebec sa incercam a descoperi ce inseamna o experienta mai autentica yoga.

Program:
5:30AM - scularea militareasca
6:00AM -satsang (meditatie contemplativa, adica cum sa incerci sa n-adormi cu picioarele incrucisate in mod dureros)
8:00AM -yoga - stat in cap
10:00AM - mic dejun vegetarian, adica fara carne
10:45AM - karma yoga (adica munca silnica voluntara)
12PM-4PM - program liber, plimbare cu bicicleta
4PM - yoga adica iara stat in cap
6PM -cina vegetariana, o sa ma transform intr-o varza introspectez
8PM -satsang (meditatie de seara, adica cum iti fuge mintea la cai verzi pe pereti in timp ce tu incerci s-o ti in frau)
10PM - stingerea (am scapat)

Si de iluminat ne-am iluminat nu gluma (cred ca sunt chiar putin iridescent dupa atata purifcare alimentara, fizica si spirituala) mai ales avand in vedere ca fiecare clasa de yoga (2h) se incheia cu statul in cap. Pot sa ma mandresc ca dupa atata stat in cap mi-a mai venit si mie mintea la cap nitel.

Noroc cu clopotul care tot batea impasabil la toate orele sa anunte urmatoarea treapta spre atingerea adevarului absolut, ca altfel poate treceam pe langa el fara sa-l observ ;)

Acum stiu tot! Si ceva pe deasupra ...

Adios Franklin Island

Si sub un cer amenintator care ne-a asteptat pana am iesit la liman inainte sa ploua torential, am incheiat inca o calatorie placuta care sa inaugureze aceasta vara.

E bine ca in final toate rugaciunile noastre, desi stangace, s-au indeplinit si am avut parte de vreme frumoasa si de o excursie reusita.

Valuri, vanturi si razboinici

In ultima si cea mai lunga zi, am infruntat vanturile, valurile, valurile, vanturile...

...este

Pe inserat incercam sa auzim iarba cum creste, apa cum se raceste si cerul cum se insteleste...

Si nimica nu clipoceste, totul este impietrit in liniste si asfintit

Altii mai cauta inca pozitia perfecta de rugaciune

Pe o plaja imensa de granit roz am avut o intalnire de gradul III cu o giganta creatura preistorica care gonea de zor spre lacul salvator. Atat de repede fugea ca d-abia d-abia am prins-o cu aparatul meu foto ce merge la viteza luminii  (stinse) :)

Aventura continua

A doua zi am continuat aventura magelanica nu mai inainte de a lua un mic dejun serios. Altii inca au ramas la capitolul rugaciunilor pe anumite variatii, dar in final ne-am imbarcat tot calabalacul si am ajuns intr-un loc f. retras si linistit

Unde este Mecca?

Si dupa ce ne-am instalat frumos pe o insula singuratica am inceput prin purificarea sufleteasca cu rugaciunile de seara (vedeti pozele exemplificatoare). Din pacate ca si directie eram cam debusolati: unii se rugau spre Mecca, altii spre apus, altii s-au multumit doar sa taie lemne. In cazul in care credeti ca am luat-o pe ulei, pozele de fapt ilustreaza diferite intinderi gen yoga pt. umeri, spate...

In plus nu ne-am lasat batuti pana nu am gasit si un gratar pt. carnaciorii si hamburgerii pe care i-am adus cu noi si cine ar fi crezut ca nu sunt gratare de vanzare prin zona. Asta necesita o cautare inversunata pe la toate camping-urile posibile de prin jur unde ar fi putut lasa altii mai dotati decat noi un gratar in urma. In total o alta excursie de vreo 1 1/2h, dar foarte gustoasa in final.

Inconjorul insulei Franklin

Profitand de cateva zile libere si avand in vedere ca se anunta vreme buna, am descins impreuna cu niste prieteni pe Georgian Bay, de data aceasta incercand circumnavigarea insulei Franklin (cam 25km). Eram putin circumspect ca mai fusesem o data si am fost agasati de multe barci cu motor si acum eram si in momentul propice gazelor, dar cum norocul tine parte temerarilor n-am avut de-a face nici cu una nici cu alta.

Devil's Gap mountain biking

Am incercat si un traseu nou de mountain biking si anume: "Devil's Gap" adica "Gaura Diavolului" si in loc sa cad intr-o groapa uriasa taman in iad cum ma asteptam, am tot cazut dintr-o balta in alta. Era un noroi fantastic astfel incat intr-un final am abandonat traseul ca ma gandeam ca o sa ajungem inapoi ca niste porculeti de n-o sa ne mai recunoasca nimeni.

Tenisul de "maidanuri" diferite

Pe campiile elizee toti vin ca ingerasii: investmantati in alb, cu armament proto-nano-pseudo-fibro-filamento-unobtainium (adica rachete ultimul racnet) si cu adevarate ghiulele (adica mingi noi noute cu puf galben ca de pui) ce sunt schimbate la fiecare doua ore. Oarecum privindu-i ai sentimentul "barbarilor" cand vedeau legiunile romane sclipind in soare in armurile lor metalice. Ce sa mai spun de terenurile de lupta atat de bibilite ca n-au nici cea mai mica crapatura.

In tabara complet opusa, de partea cealalta a caii ferate, pe taramul lui Hades apar "barbarii" in cipici si imbracati in caftane musulmane, unii in blugi, altii mai dezbracati, in sandale te miri ce si de toate culorile: indieni, musulmani, mexicani ca auzi toate limbile numai engleza nu. Au niste rachete de si alea din lemn facute la Reghin pe vremea lu' raposatu' ar fi considerate super dotate ca i-am vazut uneori jucand cu rachete rupte, sau de copii, sau de squash. Iar mingile lor ma mir ca mai sar, de multe ori nu le poti deosebi de cele roase de caini prin parcuri atat sunt de ferfenita ca nici cainii nu s-ar mai juca cu ele. Terenurile sunt inca acceptabile ca s-au construit numai cu un an in urma, dar din asfalt si nu din bitum fin si ei l-au adaptat cu tot felul de gunoaie care se plimba in voie buna incolo si incoace facand jocul mai palpitant.

Un adevarat turn Babel si cu toate acestea iti dai seama de puterea sportului care transcede prejudecatile si uneste, incita si inveseleste spiritele si la unii si la altii in tenisul de "maidanuri" diferite.

Bicicleta explozibila?

Cine ar fi crezut ca bicicletele pot exploda din senin?

I s-a intamplat chiar Mirelei. Mergea agale, sau cat de agale se poate urcand un deal, cand dintr-o data BAM, i-a explodat bicicleta! Si asta nu la modul afgan in care biciclete cu explozibile camuflate sunt detonate in scopuri mai mult sau mai putin teroriste ci pur si simplu: BAM!

Se face ca dupa mai bine de un deceniu de folosinta, roata din spate a cedat complet (mai precis peretele gentii s-a subtiat de la placutele de frana) incat totul s-a "detonat" dintr-o data cand o fasie de aluminiu s-a desprins si a blocat franele si a spart camera. Saracuta Mirela, s-a speriat toata de parca era victima unui atentat terorist, dar a scapat nevatamata. Bicicleta inca cauta o roata de schimb pentru deceniul viitor.

Luna bicicletelor

In fiecare an avem o luna dedicata bicicletelor unde insotiti de o escorta de politisti tot pe biciclete invadam strazile orasului si ni se servesc discursuri si gogosi (unele mai greu de deosebit de celelalte :)

Inca n-am ratat ocazia si in ultimii 4 ani am acumulat o colectia de 4 tricouri...

Am scapat, acum ne lingem ranile

In final ne-am incumetat sa si inotam putin desi temperatura apei te trezea din morti, dar cica asta e traditia pe aicea. Si asa am avut parte de botez cu apa si cu foc.

Pe ansamblu a fost o calatorie reusita. Am suferit din cauza insectelor, dar am avut parte de aer curat, miscare, mancare buna si focuri de tabara cu discutii aprinse cu o sticla de slivovita.

La pescuit

Cand n-a plouat (si a plouat cam 5 ore duminica si inca ceva luni) am intreprins cateva misiuni prin imprejurimi incercand sa scapam de aviatia inamica. Ne-am oprit pe la o tabara meschera de pescuit care nu era inca deschisa (cam 10 cabane complet echipate cu barci cu motor etc. unde pescarii nostrii dau bani grei sa fie adusi cu hidroavionul si sa se pozeze cu bibanul de 2m) si am explorat golfuletele din zona. Noroc ca si pescarii nostri nu s-au dat batuti si dupa 12 ore de pescuit au prins si ei un biban de 1 tona si 3m lungime dar dupa ce i-au taiat coada si capul n-a ramas decat de 30cm si 1.5kg. Orisicum am avut peste proaspat.

Portavion pe roti

Si precum se vede in una dintre poze am redescoperit cea mai buna inventie umana din totdeauna: roata! Am cumparat un carucior pentru marele nostru portavion rosu, astfel incat am reusit sa-l tractam de-a lungul a 3 portaje (carari intre lacuri) pe roti, in loc sa-l caram in carca cu toate cele 45kg ale sale plus echipamentul din hale.

Desi nu-mi inchipuiam sa mearga treaba, lucrurile au decurs destul de bine, cu exceptia unui trunchi de copac prabusit peste intreaga carare pe care l-am escaladat cu ajutorul restului membrilor flotilei.

Weekend camping ~ Smoky Lake

Weekendul acesta am profitat de cateva zile libere si am plecat sa infruntam aviatia inamica de gen "musca neagra" din parcul provincial "Noganosh Lake". Si va pot spune ca am fost nimiciti! Desi am doborat zeci de muste si de tantari, cateodata chiar si sapte dintr-o lovitura, la sfarsit am iesit cu totii mitraliati din cap si pana-n picioare de semanam cu niste dalmatieni...  Ne asaltau din toate directiile si pe uscat si pe mare, si-n timpul zilei, si noaptea si pe soare si pe ploaie, vai si amar.

Botezul lui Lara Maria

Duminica am avut onoarea sa fim nasi micutei Lara Maria, fetita unor prieteni.

A fost un moment inedit la biserica cand a chemat popa parintii, nasii si copilul in fata (erau vreo 7 copii dintre care vreo 5 erau filipinezi) asa ca noi 4 ne-am postat frumusel cu fetita in fata altarului, dar cand a ajuns la filipinezi au sarit vreo 20 de oameni de am crezut ca se va surpa scena. Banuiesc ca pruncii filipinezilor nu au mai multi parinti dar in mod sigur au vreo 16 nasi  Si mai ales ca sunt cu totii mai mici de statura si la catolici au un obicei ciudat sa-ti ofere "lumina sfanta" dintr-o lumanare inalta de vreo 2m de sareau oamenii ca saltimbacii sa-si aprinda lumanarile si unul din cei cu 14 nasi au sutit chiar doua lumanari ca ultimul prunc ramasese fara lumanare pana si-a facut popa socoteala.

In plus celalalt cuplu non-filipinez erau de undeva de prin sud-america si mamica si nasica era doua bombe de tot dragul. Ziceai ca au venit de la discoteca cu mini-jupe si pe niste tocuri de  te asteptai sa pice in nas in brate la popa care zambea foarte tinereste ;) la sfarsit cand s-au facut poze de grup cu fiecare copil si era ancorat de o parte si de alta de asemenea "doamne" distinse. . 

Atata evlavie religioasa...

5 ani de la plecarea in calatorie

Azi am sarbatorit 5 ani de la plecarea mea in calatoria in jurul lumii si oarecum radacinile acestui blog.

M-a rascolit putin sa parcurg pasajele scrise stangaci pe moment, sa privesc in "dedesubtul ascuns" al pozele ce numai eu le pot patrunde cu adevarat pentru ca le-am trait in acelasi fel in care numai un artist isi poate intelege cu adevarat propria creatie.  Pentru o clipa am retrait oarecum acea experienta de a redescoperi lumea prin ochii unui nou-nascut.

A fost si va ramane o calatorie multi-dimensionala care m-a schimbat profund, m-a ajutat sa ma inteleg mai bine si sa traiesc fara frica intr-o lume complexa dar si nespus de frumoasa.

Mountain biking din nou

Iar am avut parte de o zi magica mountain biking. A fost o zi calduta si se vedea cum natura se trezeste incet la viata si din pacate si gazele cu ea, dar la viteza mea n-am avut de-a face unii cu altii :). Am incercat sa captez aceasta senzatie intr-un video care nu cred ca poate reda totusi experienta mai ales ca e si f. zgaltait, dar a fost oarecum o prima incercare.