duminică, 28 februarie 2010
"Un veac de singuratate" de Gabriel Garcia Marquez
In luna februarie am avut prilejul sa recitesc "Cien años de soledad" o carte geniala a lui Gabriel Garcia Marquez, pe care inca o consider una dintre cele mai bune nuvele pe care le-am citit vreodata.
Actiunea urmareste destinul familiei Buendia, intemeitorii satului fictiv Macondo din Columbia. Impletind tematici captivante ce decurg pe o perioada de peste un veac, nuvela abordeaza idei precum circularitatea timpului, perversa obsesie cu incestul a membrilor familiei, zadarnicia razboiului interminabil si fara de scop, cu elemente de magie, alchimie si ocult.
In final fatalitatea destinului inchide cercul si viata impregnata de zadarnicie, cade prada prafului si foamei preistorice a furnicilor, termitelor si panzelor de paianjeni. Timpul cucereste pe oricine si orice...
Citate:
"Multi ani dupa aceea , in fata plutonului de executie, colonelul Aureliano Buendia avea sa-si aminteasca de dupa-amiaza indepartata, cand tatal sau la dus sa faca cunostinta cu gheata."
"Lumea era atât de recentă, încât multe lucruri nici nu aveau încă nume, iar pentru a le deosebi trebuia să le arăţi cu degetul. Era într-adevăr un sat fericit: nimeni nu avea peste treizeci de ani, nimeni nu murise încă."
Actiunea urmareste destinul familiei Buendia, intemeitorii satului fictiv Macondo din Columbia. Impletind tematici captivante ce decurg pe o perioada de peste un veac, nuvela abordeaza idei precum circularitatea timpului, perversa obsesie cu incestul a membrilor familiei, zadarnicia razboiului interminabil si fara de scop, cu elemente de magie, alchimie si ocult.
In final fatalitatea destinului inchide cercul si viata impregnata de zadarnicie, cade prada prafului si foamei preistorice a furnicilor, termitelor si panzelor de paianjeni. Timpul cucereste pe oricine si orice...
Citate:
"Multi ani dupa aceea , in fata plutonului de executie, colonelul Aureliano Buendia avea sa-si aminteasca de dupa-amiaza indepartata, cand tatal sau la dus sa faca cunostinta cu gheata."
"Lumea era atât de recentă, încât multe lucruri nici nu aveau încă nume, iar pentru a le deosebi trebuia să le arăţi cu degetul. Era într-adevăr un sat fericit: nimeni nu avea peste treizeci de ani, nimeni nu murise încă."
sâmbătă, 27 februarie 2010
Body Worlds - expozitie
Sambata am fost la Body Worlds: o expozitie inedita a germanului Gunther von Hagens. Expozitia consta in corpuri umane care au fost "plastinizate" spre a dezvalui cat mai autentic anatomia lor. In pofida aparantelor expozitia nu este deloc dezgustatoare, aratand chiar mai "plasticos" decat ma asteptam.
M-a impresionat cel mai mult diferenta dintre un organ sanatos si unul afectat de boala, precum cancer, ulcer chiar si tutun. Deasemenea organele artificiale (inima artificiala) si metodele chirurgicale de interventie in cazul unui atac de inima puneau in evidenta progresul medicinii moderne.
Destul de educativ.
M-a impresionat cel mai mult diferenta dintre un organ sanatos si unul afectat de boala, precum cancer, ulcer chiar si tutun. Deasemenea organele artificiale (inima artificiala) si metodele chirurgicale de interventie in cazul unui atac de inima puneau in evidenta progresul medicinii moderne.
Destul de educativ.
marți, 23 februarie 2010
duminică, 21 februarie 2010
Trei zile de ski alpin la Horseshoe Valley si Mt. St. Louis - Moonstone
La o invitatie ce nu putea fi refuzata (cazare gratuita la o statiune de ski) am plecat 3 zile la ski alpin. Din pacate Mirela n-a putut sa ma insoteasca cu degetul ei care nu s-a vindecat inca.
Am schiat de mi-am rupt picioarele, din fericire numai la figurat. In ultima zi imi tremurau picioarele la fiecare cristiana, dar tot nu m-am lasat. Serile alaturi de Alex si familia lui extinsa (am fost si 20 de persoane in 4 camere) aveam mese copioase si ne uitat la jocurile olimpice.
Si chiar daca nu am ajuns inca la olimpice poate ajung la cele din 2014!
Am schiat de mi-am rupt picioarele, din fericire numai la figurat. In ultima zi imi tremurau picioarele la fiecare cristiana, dar tot nu m-am lasat. Serile alaturi de Alex si familia lui extinsa (am fost si 20 de persoane in 4 camere) aveam mese copioase si ne uitat la jocurile olimpice.
Si chiar daca nu am ajuns inca la olimpice poate ajung la cele din 2014!
marți, 16 februarie 2010
Requiescat in Pace
Rugă pentru părinţi
"Enigmatici şi cuminţi,
Terminându-şi rostul lor,
Lângă noi se sting şi mor,
Dragii noştri, dragi părinţi.
Chiamă-i Doamne înapoi
Că şi-aşa au dus-o prost,
Şi fă-i tineri cum au fost,
Fă-i mai tineri decât noi.
Pentru cei ce ne-au făcut
Dă un ordin, dă ceva
Să-i mai poţi întârzia
Să o ia de la început.
Au plătit cu viaţa lor
Ale fiilor erori,
Doamne fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.
Ia priviţi-i cum se duc,
Ia priviţi-i cum se sting,
Lumânări în cuib de cuc,
Parcă tac, şi parcă ning.
Plini de boli şi suferind
Ne întoarcem în pământ,
Cât mai suntem, cât mai sunt,
Mângâiaţi-i pe părinţi.
E pământul tot mai greu,
Despărţirea-i tot mai grea,
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.
Dar de ce priviţi asa,
Fata mea şi fiul meu,
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei mă duc şi eu.
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.
Rămas bun, băiatul meu,
Rămas bun, fetiţa mea,
Tatăl meu, băiatul meu,
Mama mea, fetiţa mea."
~A. Paunescu
"Enigmatici şi cuminţi,
Terminându-şi rostul lor,
Lângă noi se sting şi mor,
Dragii noştri, dragi părinţi.
Chiamă-i Doamne înapoi
Că şi-aşa au dus-o prost,
Şi fă-i tineri cum au fost,
Fă-i mai tineri decât noi.
Pentru cei ce ne-au făcut
Dă un ordin, dă ceva
Să-i mai poţi întârzia
Să o ia de la început.
Au plătit cu viaţa lor
Ale fiilor erori,
Doamne fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.
Ia priviţi-i cum se duc,
Ia priviţi-i cum se sting,
Lumânări în cuib de cuc,
Parcă tac, şi parcă ning.
Plini de boli şi suferind
Ne întoarcem în pământ,
Cât mai suntem, cât mai sunt,
Mângâiaţi-i pe părinţi.
E pământul tot mai greu,
Despărţirea-i tot mai grea,
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.
Dar de ce priviţi asa,
Fata mea şi fiul meu,
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei mă duc şi eu.
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.
Rămas bun, băiatul meu,
Rămas bun, fetiţa mea,
Tatăl meu, băiatul meu,
Mama mea, fetiţa mea."
~A. Paunescu
luni, 15 februarie 2010
Reintoarcerea
Ne-am despartit cu greu de Ottawa. In numai 3 zile si 3 nopti am reusit sa ne sustragem lumii cotidiene, sa evadam putin din banal, sa ne reintoarcem mai castigati decat am plecat.
Ce mult conteaza o clipa efemera de scapare!
Ce mult conteaza o clipa efemera de scapare!
Iarna pe ulita
Iarna pe uliţă
"A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.
Nu e soare, dar e bine,
Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt copii. Cu multe sănii,
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.
Gură fac ca roata morii;
Şi de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se gâlcevesc
Vrăbii gureşe, când norii
Ploi vestesc.
Cei mai mari acum, din sfadă,
Stau pe-ncăierate puşi;
Cei mai mici, de foame-aduşi,
Se scâncesc şi plâng grămadă
Pe la uşi."
~G. Cosbuc
"A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.
Nu e soare, dar e bine,
Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt copii. Cu multe sănii,
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.
Gură fac ca roata morii;
Şi de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se gâlcevesc
Vrăbii gureşe, când norii
Ploi vestesc.
Cei mai mari acum, din sfadă,
Stau pe-ncăierate puşi;
Cei mai mici, de foame-aduşi,
Se scâncesc şi plâng grămadă
Pe la uşi."
~G. Cosbuc
duminică, 14 februarie 2010
Prin Byward Market
Ottawa este un oras enigmatic prin faptul ca a fost creat destul de artificial. Cand a fost sa fie aleasa capitala Canadei era firesc sa fie ales Toronto (cel mai mare), Montrealul (mai vechi) sau Vancouver (mai pitoresc), dar in final a fost ales acest mic satuc care azi inca isi mai pastreaza o aura linistita si retrasa. Ideea a fost ca este exact la granita intre Ontario si Quebec, deci oarecum unind astfel partea francofona cu cea anglofona.
Byward Market este o zona mai pestrita plina de magazine si restaurante la umbra cladirilor guvernamentale, o zona cu alura mai europeana in care am mers sa luam cina.
Byward Market este o zona mai pestrita plina de magazine si restaurante la umbra cladirilor guvernamentale, o zona cu alura mai europeana in care am mers sa luam cina.
Galeria de arta nationala
Intr-o dupa-masa linistita am mers sa vizitam si impozanta "Galerie de arta nationala" unde am putut admira picturile impresionistilor cat si a "Grupului celor 7" un grup de pictori canadieni relativ necunoscut la nivel mondial, dar care au surprins intr-un mod inedit grandoarea peisajului canadian.
Puteti vedea cateva dintre lucrarile lor la acest link:
Group of Seven Art
Puteti vedea cateva dintre lucrarile lor la acest link:
Group of Seven Art
sâmbătă, 13 februarie 2010
Patinajul pe canalul Rideau
O alta experienta unica a fost patinajul pe canalul Rideau, un canal artificial, secat si inundat spre a ingheta si fi folosit drept cel mai lung patinoar din lume, la aproape 8km lungime.
Era o atmosfera aparte cu sute de oameni intr-un continuu du-te vino. Mi se parea oarecum ca si cum alunecam printr-o Venetie inghetata pe sub toate podurile acelea inghetate in timp.
In plus, pe alocuri, lumea se aduna in jurul focului cu o cana de ciocolata calda si gogosi fierbinti adaugand parca si mai mult la rumeneata obrajilor.
Era o atmosfera aparte cu sute de oameni intr-un continuu du-te vino. Mi se parea oarecum ca si cum alunecam printr-o Venetie inghetata pe sub toate podurile acelea inghetate in timp.
In plus, pe alocuri, lumea se aduna in jurul focului cu o cana de ciocolata calda si gogosi fierbinti adaugand parca si mai mult la rumeneata obrajilor.
Ottawa
Weekendul din 12-15 februarie am mers cu un grup de prieteni la Ottawa la festivalul iernii (Winterlude). A fost placut sa regasim orasul invesmantat in iarna desi nu era chiar atat de inghetat pe cat este renumit.
Am admirat festivalul sculpturilor de gheata, o arta aparte prin simplu fapt ca e atat de efemera, mai trecatoare si decat o floare. Mi-a adus aminte de o idee din "Gog" cartea lui Giovanni Papini cu sculptorul in fum.
Am admirat festivalul sculpturilor de gheata, o arta aparte prin simplu fapt ca e atat de efemera, mai trecatoare si decat o floare. Mi-a adus aminte de o idee din "Gog" cartea lui Giovanni Papini cu sculptorul in fum.
duminică, 7 februarie 2010
"Winnie-the-pooh" de A.A.Milne
O carte renumita pentru copii de un autor canadian care ma intriga ca n-am citit-o niciodata. Ma asteptam oarecum la ceva in genul "Micului Print" de St. Exupery, dar e mai copilaroasa decat atat si cu mai putine subtilitati pentru adulti.
Cateva citate:
"Did you ever stop to think, and forget to start again?"
"I used to believe in forever . . . but forever was too good to be true."
"If you live to be a hundred, I want to live to be a hundred minus one day, so I never have to live without you."
"Some people care too much, I think it's called love."
Cateva citate:
"Did you ever stop to think, and forget to start again?"
"I used to believe in forever . . . but forever was too good to be true."
"If you live to be a hundred, I want to live to be a hundred minus one day, so I never have to live without you."
"Some people care too much, I think it's called love."
Abonați-vă la:
Postări (Atom)