La pescuit

Cand n-a plouat (si a plouat cam 5 ore duminica si inca ceva luni) am intreprins cateva misiuni prin imprejurimi incercand sa scapam de aviatia inamica. Ne-am oprit pe la o tabara meschera de pescuit care nu era inca deschisa (cam 10 cabane complet echipate cu barci cu motor etc. unde pescarii nostrii dau bani grei sa fie adusi cu hidroavionul si sa se pozeze cu bibanul de 2m) si am explorat golfuletele din zona. Noroc ca si pescarii nostri nu s-au dat batuti si dupa 12 ore de pescuit au prins si ei un biban de 1 tona si 3m lungime dar dupa ce i-au taiat coada si capul n-a ramas decat de 30cm si 1.5kg. Orisicum am avut peste proaspat.

Mitraliati

Portavion pe roti

Si precum se vede in una dintre poze am redescoperit cea mai buna inventie umana din totdeauna: roata! Am cumparat un carucior pentru marele nostru portavion rosu, astfel incat am reusit sa-l tractam de-a lungul a 3 portaje (carari intre lacuri) pe roti, in loc sa-l caram in carca cu toate cele 45kg ale sale plus echipamentul din hale.

Desi nu-mi inchipuiam sa mearga treaba, lucrurile au decurs destul de bine, cu exceptia unui trunchi de copac prabusit peste intreaga carare pe care l-am escaladat cu ajutorul restului membrilor flotilei.

Tabara

Weekend camping ~ Smoky Lake

Weekendul acesta am profitat de cateva zile libere si am plecat sa infruntam aviatia inamica de gen "musca neagra" din parcul provincial "Noganosh Lake". Si va pot spune ca am fost nimiciti! Desi am doborat zeci de muste si de tantari, cateodata chiar si sapte dintr-o lovitura, la sfarsit am iesit cu totii mitraliati din cap si pana-n picioare de semanam cu niste dalmatieni...  Ne asaltau din toate directiile si pe uscat si pe mare, si-n timpul zilei, si noaptea si pe soare si pe ploaie, vai si amar.

Pregatirile de plecare si tona de bagaje

Botezul lui Lara Maria

Duminica am avut onoarea sa fim nasi micutei Lara Maria, fetita unor prieteni.

A fost un moment inedit la biserica cand a chemat popa parintii, nasii si copilul in fata (erau vreo 7 copii dintre care vreo 5 erau filipinezi) asa ca noi 4 ne-am postat frumusel cu fetita in fata altarului, dar cand a ajuns la filipinezi au sarit vreo 20 de oameni de am crezut ca se va surpa scena. Banuiesc ca pruncii filipinezilor nu au mai multi parinti dar in mod sigur au vreo 16 nasi  Si mai ales ca sunt cu totii mai mici de statura si la catolici au un obicei ciudat sa-ti ofere "lumina sfanta" dintr-o lumanare inalta de vreo 2m de sareau oamenii ca saltimbacii sa-si aprinda lumanarile si unul din cei cu 14 nasi au sutit chiar doua lumanari ca ultimul prunc ramasese fara lumanare pana si-a facut popa socoteala.

In plus celalalt cuplu non-filipinez erau de undeva de prin sud-america si mamica si nasica era doua bombe de tot dragul. Ziceai ca au venit de la discoteca cu mini-jupe si pe niste tocuri de  te asteptai sa pice in nas in brate la popa care zambea foarte tinereste ;) la sfarsit cand s-au facut poze de grup cu fiecare copil si era ancorat de o parte si de alta de asemenea "doamne" distinse. . 

Atata evlavie religioasa...

Micuta Lara Maria in parc si la botez

Born to run - Creati sa alergam ~ Christopher McDougall

Tocmai am terminat de citit o nuvela interesanta "Born to run" de Christopher McDougall a carei premiza este ca oamenii au evoluat ca si specie prin faptul ca eram buni alergatori. Si bineinteles ca la asemenea afirmatii toti, inclusiv oamenii de stiinta, ne-am dat ochii peste cap si am invocat contra-argumente atat de clare precum ca d-abia ne miscam ca pana si un soarece alearga mai repede ca noi etc. etc.

Si totusi, teoria expusa pare foarte plauzibila in momentul in care luam in consideratie faptul ca nu din punct de vedere al vitezei am evoluat ci al rezistentei adica anduranta la distanta. Si asta pentru a alerga dupa antilope etc. pana acestea picau moarte de oboseala, ca desi erau mai rapide ca si noi nu puteau alerga pentru atata timp, iar motivele sunt clar expuse in carte. Curse de alergat de 160-200km sunt chiar in domeniul nostru si exista inca numeroase triburi de indieni (e.g. Tarahumara) care alearga asemenea curse cu zambetul pe buze.

Mai era inca o idee interesanta cum ca toti adidasii de alergat din ziua de azi nu fac altceva decat sa blocheze stimulii de durere care ne-ar face sa alergam corect si ne forteaza implict sa alergam pe calcaie, un mod complet nenatural de a alerga avand in vedere modul in care am evoluat istoric. Descult sau cu adidasi cu talpa cea mai subtire este singurul mod de a alerga fara sa va accidentati!

Ideea cheie e sa calci ca un fulg si sa nu lasi nici o urma. O carte pe care fiecare alergator ar trebui sa o consulte.

Gaste si gasculine

5 ani de la plecarea in calatorie

Azi am sarbatorit 5 ani de la plecarea mea in calatoria in jurul lumii si oarecum radacinile acestui blog.

M-a rascolit putin sa parcurg pasajele scrise stangaci pe moment, sa privesc in "dedesubtul ascuns" al pozele ce numai eu le pot patrunde cu adevarat pentru ca le-am trait in acelasi fel in care numai un artist isi poate intelege cu adevarat propria creatie.  Pentru o clipa am retrait oarecum acea experienta de a redescoperi lumea prin ochii unui nou-nascut.

A fost si va ramane o calatorie multi-dimensionala care m-a schimbat profund, m-a ajutat sa ma inteleg mai bine si sa traiesc fara frica intr-o lume complexa dar si nespus de frumoasa.

Si asa am plecat sa cuceresc lumea acum 5 ani

Antiprimavara

Antiprimavara

Ce daca vine primavara
Atâta iarna e în noi
Ca martie se poate duce
Cu toti cocorii înapoi
In noi e loc numai de iarna
Vom îngheta sub ultim ger
Orbecaind pe copci de gheata
Ca un stingher spre alt stingher.

Si vin din patriile calde
Cocorii toamnei ce trecu
Si cuiburi si-au facut la stresini
Si lânga mine nu esti tu
Ninsori mai grave decât moartea
Au fost si sunt si vor mai fi
La mine-n suflet este vifor
Si vin nebuni sa faca schi.

Si ninge pâna la prasele
Ninsoarea-mi intra-n în trupul tot
Un dans de oameni de zapada
Ce îmbratisarea n-o mai pot
La noi e iarna pe vecie
Doi fosti nefericiti amanti
Ia-ti înflorirea, primavara
Si toti cocorii emigranti.

Primavara, care-ai fost
Nu veni, n-ai nici un rost
Poti sa pleci suntem reci
Iarna ni-i pe veci.

~A. Paunescu

Lalele

Shift - Schimbarea - un film despre viata

Sentinta la viata

Sentinta cea mai dura nu este necesar cea la moarte ci cea la o viata lipsita de scop.

Cum ar fi oare precum in Tolstoi, sa-ti dai seama pe patul mortii ca ti-ai trait toata viata in mod gresit, ca nu ti-ai ascultat chemarea launtrica si ca te-ai amagit intreaga viata cu un conformism tacit la normele dictate de societate. Traim din inertie sau incercam sa depasim mentalitatea de turma si sa traim prin prisma propriilor noastre convingeri?

Strigator la cer

dezamblanzirea

"De mult negru ma albisem
De mult soare ma-nnoptasem
De mult viu ma mult murisem
Din visare ma aflasem
Vino tu cu tine toata
Ca sa-ntruchipam o roata
Vino tu fara de tine
Ca sa fiu cu mine, mine
O rasai, rasai, rasai
Pe infernul meu, un rai
O ramai, ramai, ramai
Palma bate-mi-o in cui
Pe crucea de carne
Cand lumea adoarme."

~N. Stanescu

O fereastra spre altceva

variatiuni invechite

pe masura ce te indepartezi de copilarie, iti seaca entuziasmul vietii si capacitatea de a te bucura cu ochi puri, de a inspira adanc si cu nesat ineditul.
imbatranesc si nu ma mir, nu ma ma mir si imbatranesc.
ai trait suficient cand nu mai gasesti bucuria de a retrai ceva drag si viata devine searbada si nelinistita.
ni le dorim pe toate in viata si avem doar garantia ca in final le vom pierde pe toate