Sentinta la viata

Sentinta cea mai dura nu este necesar cea la moarte ci cea la o viata lipsita de scop.

Cum ar fi oare precum in Tolstoi, sa-ti dai seama pe patul mortii ca ti-ai trait toata viata in mod gresit, ca nu ti-ai ascultat chemarea launtrica si ca te-ai amagit intreaga viata cu un conformism tacit la normele dictate de societate. Traim din inertie sau incercam sa depasim mentalitatea de turma si sa traim prin prisma propriilor noastre convingeri?

variatiuni invechite

pe masura ce te indepartezi de copilarie, iti seaca entuziasmul vietii si capacitatea de a te bucura cu ochi puri, de a inspira adanc si cu nesat ineditul.
imbatranesc si nu ma mir, nu ma ma mir si imbatranesc.
ai trait suficient cand nu mai gasesti bucuria de a retrai ceva drag si viata devine searbada si nelinistita.
ni le dorim pe toate in viata si avem doar garantia ca in final le vom pierde pe toate

Banul ca si motivatie intr-un sistem consumator

La ce a ajuns lumea din ziua de azi in momentul in care pacientii din spitale au incetat sa mai fie pacienti si sunt priviti ca si clienti? Am ajuns efectiv consumatori ai sistemului medical in momentul in care multe dintre pastile sunt varate pe gatul nostru cu singurul interes de a genera profit marilor companii farmaceutice. Nu mai esti un simplu pacient bolnav ci un cumparator de sanatate. Oare nu exista un oarecare conflict de interese intre a vindeca pacientul si a profita de pe urma bolnavului etern? Interesant cat de dezumanizant e totul si cum toata aceasta epidemie transforma si sistemul educativ unde universitatile devin companii profitabile cu scopul de te jecmani de cati mai multi bani si de nu-ti oferi cine stie ce garantie de viitor sau educatie dealtminteri..

"Nea, haram, mânca-te-ar lupchii!"

Idei intalnite din "Viata la tara" de Duiliu Zamfirescu, un roman scris din strainatate prin 1894 despre dragostea omului pentru pamant.

"Cine eşti tu, călător de o clipă pe pământul tău, trăitor de o zi, când atâtea pământuri umplu veşnicia deasupra?"

"A pricepe că nu poţi pricepe şi că nu eşti în stare de-a împiedica împlinirea legilor firei, este deja interesant; dar a pricepe pentru ce nu poţi pricepe, e minunat, fiindcă dacă ai putea înlătura pricina pentru care nu poţi pricepe şi care e parte în tine, parte afară din tine, ai pricepe totul! Viaţa e plină de durere şi de farmec. Ce somn adânc doarme spaţiul dintre stele! Între fiecare stropitură de lumină din Calea Lactee sunt milioane de poşte de singurătate. Şi unde ne ducem noi, după moarte? noi, partea aceasta ce se desprinde din tiparul de acum? Nicăiri. Murim în noi înşine, cum mor făpturile unui vis, în vis. "

Singuratatea

Cateodata singuratatea este cu atat mai mare intr-un oras aglomerat decat in pustiul desertului.

Ordo ab chao

Nebunie = ceea ce nu avem curajul sa facem

Collective knowledge

What is a man without its knowledge base, if not a mere animal?

Thinking is just a tool but what got us here is our collective knowledge and our ability to pass it on

"Cheltuiesc deci exist!"

Idei intalnite in: "199.000 lei"

"Dumnezeu a fost inlocuit de produsele de larg consum.

Eu Sunt Peste Tot. Nu-mi veti scapa. Va impiedic sa ganditi. Eu decretez ce este Adevarat, ce este Frumos, ce este Bun. Credeti ca aveti discernamant? Hmm...

Va interzic sa doriti la intamplare. Dorinta voastra este rezultatul unei investitii care se calculeaza in miliarde de euro. Eu sunt cel care hotareste azi ceea ce veti vrea maine."

~ Frederic Beigbeder

- care este sistemul politic ideal? Acela de a guverna peste o populatie de sclavi ce nu trebuie constransi deoarece isi iubesc sclavia

199.000 lei

Idei intalnite in "199.00 lei"

"Lucrez in publicitate: ei da, poluez universul. Sunt tipul care va vinde rahat. Ala de va face sa visati la lucruri pe care n-o sa le aveti niciodata.

Cer vesnic albastru, gagici care nu-s niciodata nasoale, o fericire perfecta, retusata pe Photoshop. Imagini bibilite, muzica ultimul racnet. Apostolatul meu este sa va fac sa va curga balele. In profesia mea nimeni nu va doreste fericirea, pentru ca oamenii fericiti nu consuma."

~Frederic Beighbeder

Mersul de lunga distanta

-ajungi uneori la concluzia ca bucuria se evapora, curiozitatea dispare pe masura ce trece timpul totul devine ca orice alt stil de viata, este necesar de mult mai mult ca sa ramai impresionat

-este dificil sa-ti mentii entuziasmul, totul intra oarecum intr-o rutina, dar dupa un timp simti nevoia de statornicie, de a avea un acoperis deasupra capului, de a te opri din fuga neincetata...

-adevarul e ca omul intotdeauna isi doreste ceea ce nu are indiferent de circumstantele in care se afla. In micare se simte nevoia de liniste si odihna, dar dupa un timp iti vine iar dorul de duca.

Asta e firea omului. Nestatornicia!

Paradoxul ciclismului de lunga distanta

-ciclismul de lunga distanta e atat de intens ca totul este magnificat de mii si mii de ori. Cand totul iti merge bine parca esti in paradis, dar in urmatorul minut poti sa te afli ratacitor prin abisurile iadului.

-cu toate acestea cu cat mai multa experienta cu atat mai putina suferinta...

Impotriva mandriei

-am stat si m-am gandit la o mica povestioara plina de talc pe care mi-a spus-o Claudiu mai demult. Dupa cate mi-aduc aminte era vorba de un sfant/calugar care trebuia sa repete de 1000 de ori rugaciunea inimii si cand ajungea la a 999-a se oprea. Sau trebuia sa tina post 7 zile si in ultima ora lua o bucatica de paine. Si oare ce semnifica toate acestea? Biruinta asupra mandriei! Nu se putea mandri nici ca a spus cele 1000 de rugaciuni, nici ca a fost in stare sa tina un post de 7 zile si asftel putea sa o ia linistit de la capat. Astfel inlatura ispita „destinatiei/sfarsitului” si reincepea „calatoria/drumul adevarului”.

-asa si eu incerc sa-mi stavilesc mandria care incearca sa ma corupa la tot pasul. Nu ma pot mandri ca am fost in jurul lumii cu bicicleta ca drept distanta voi fi departe de circumferinta pamantului, nu ma pot mandri ca am traversat Canada de la un ocean la altul ca am sarit o portiune considerabila in centru, nu ma pot mandri ca am traversat SUA de la nord la sud ca in Arizona am sarit o portiune cu masina si nici macar nu ma pot mandri ca am inconjurat Insula de Sud din Noua Zeelanda ca m-am oprit la mai putin de 300km de Picton (unde am inceput-o).

-mandria e capcana ce ti se deschide la tot pasul. Mandria este atunci cand soarta te pune la incercare sa vada daca ti-ai purificat sufletul, sau mai trebuie sa continui pe drumul nesfarsit al incercarilor, al reincarnarii fiecarei experiente. Toti ne mandrim cu ce avem, cu ce-am facut, cu cine credem ca suntem, dar nu realizam VIDUL acela pe care-l creaza acest pacat atat in propria noastra viata cat si in vietile celor din jurul nostru care se lasa ispititi.